cucuriguMi s-a părut foarte interesant de explorat această imagine a copilului care citește așa cum am întâlnit-o într-o povestire a scriitoarei suedeze Selma Lagerlöff. Apoi m-am gândit să extind aria de căutare și mi-au mai venit în minte alte cărți în care există copilul cititor, drept pentru care am hotărât să scriu câteva articole pe această temă.
Luna trecută am comandat de la editura Signatura pentru prima oară 3 cărți.
Am fost de-a dreptul impresionată de ele. În primul rând de calitatea cărților, a hârtiei, a felului în care sunt legate paginile, apoi de calitatea ilustrațiilor și nu în ultimul rând de poveștile pe care le-am regăsit între paginile acestor cărți.
În luna ianuarie a anului 1832 s-a născut Lewis Carroll, autorul celebrului roman “Alice în Țara Minunilor”. Am recitit în vacanța de Crăciun Alice și am fost foarte impresionată de personajul Alice, de cât de adevărat este construit. De asemenea, m-a surprins încă o dată povestea, mai precis fantasticul ei. Deși aveam în minte personajele – Iepurele de Martie, Ducesa, Falsa Broască Țestoasă, Grifonul, Pisica-Cheshire, Regina și Regele, și mai ales Pălărierul Nebun – nu mai țineam foarte bine minte detaliile. Am fost mirată de cât de plină de surprize este cartea și am înțeles mai bine de ce a avut și încă are mare succes această carte publicată acum o grămadă de ani, în 1865.
Am numit articolul de față “Arpagic și Apolodor” după numele celor mai celebre personaje din cărți pentru copii din literatura română (dacă mă întrebați pe mine). Și de data aceasta, numele sunt în ordinea descoperirii.
Din ceea ce numim literatură universală sunt două nume care cred eu că surprind cel mai bine spiritul copilului și al copilăriei: scriitorul american Maurice Sandak și scriitoarea britanică Beatrix Potter.
“Dacă ai gânduri bune, ele îți vor lumina fața precum razele de soare și vei arăta întotdeauna minunat” – am găsit aceste rânduri la finalul fiecărei cărți scrise de Roald Dahl și mi-au plăcut. Mi-au plăcut și pentru că nu cred că este întâmplător că aceste idei vin de la un scriitor și, implicit, cititor.
Romanele “Matilda” și “Charlie și fabrica de ciocolată” îmbogățesc lumea poveștilor cu două personaje minunate: o mică cititoare și un băiețel norocos. Roald Dahl aduce în prim plan în aceste romane, apărute la aproape 20 de ani distanță, universul delicat al copilăriei și viața complicată de familie, îmbinate armonios cu elemente fantastice cum ar fi zborul lui Charlie în înaltul cerului cu un ascensor de sticlă sau scrisul la tablă fără a folosi mâinile, doar cu puterea minții Matildei. Dar să luăm lucrurile pe rând.
Când am început să fiu interesată de literatura pentru copii, mergând prin librării, mi-am dat seama că oferta de carte este atât de variată încât nu știam ce să aleg. De la cărticele pentru copii foarte mici, cu imagini multe și text puțin, până la romanele pentru adolescenți (cele mai multe traduse), de la enciclopedii, atlase, dicționare ilustrate la diverse alte tipuri de carte școlară, de la cărțile subțiri, la cele groase și cartonate, ilustrate sau cu imagini din desene animate. Teancuri peste teancuri, de unde să încep?
Un răspuns ștrengar și două recomandări de cărți pentru copii
Dintr-o întâmplare, am citit într-un timp relativ scurt trei texte literare cu păianjeni. Toate sunt cărți pentru copii. Am fost surprinsă să remarc această perspectivă – cât de atractivi, frumoși, interesanți sunt păianjenii în cărți față de viața de zi cu zi în care ne speriem de ei – cel puțin noi, oamenii mari care nu ne gândim decât la faptul că ne pot înțepa, uitând de toată lumea lor fascinantă.